codium

Gen de alge marine verzi, care se găsesc de obicei în zonele adânci aflate de-a lungul coastelor stâncoase.

Ramificaţiile ca nişte fire de aţă sunt adesea împletite, formând un corp catifelat, uneori mai lung de 30 cm. La anumite specii, corpul are ramificaţii vizibile; la altele, se pliază în interior ca intestinele.

Reprezintă hrana preferată a unor specii de melci de mare.

codificare de date

Proces de transformare a informaţiei într-un text cifrat sau informaţie neinteligibilă pentru persoanele neautorizate.

Decodificarea este procesul de convertire a textului cifrat la forma sa iniţială, numită uneori text de bază (vezi criptografie). Computerele codifică informaţia aplicând un algoritm la o anumită cantitate de date. Un cifru personal, cunoscut doar transmiţătorului şi destinatarului mesajului, este folosit pentru controlarea codificării. Cifrurile bine construite sunt aproape imposibil de dezlegat.

Pentru a descifra un cifru din 16 semne selectate la întâmplare dintre 265 de semne ASCII este nevoie de chiar mai mult de 15 miliarde de ani (vârsta Universului), chiar dacă se încearcă 100 de milioane de combinaţii pe secundă.

Codificarea simetrică presupune acelaşi cifru atât pentru codificare, cât şi pentru decodificare. Codificarea asimetrică, sau criptografia cu cifru public, presupune două cifruri, unul pentru codificare şi celălalt pentru decodificare.

Codicele Voroneţean

Vechi manuscris românesc din sec. XVI, unul dintre cele mai vechi texte româneşti scrise în grai rotacizant.

Copie a unei raduceri din slavonă, a fost descoperit de Grigore Creţu, în 1871, la mănăstirea Voroneţ din Bucovina. Manuscrisul conţine 85 de file întregi şi încă o filă din care s-a conservat doar colţul superior stâng.

Cuprinde un fragment din Faptele Apostolilor şi trei epistole (epistola lui Iacob, prima pistolă a lui Petru, în întregime, şi a doua epistolă a lui Petru până la capitolul 2).

Deşi mult timp s-a considerat că manuscrisul provine din Maramureş şi N Ardealului, cercetările lingvistice din ultimele decenii au lansat teorii conform careia traducerea a fost alcătuită în partea sud-vestică a ţarii. iar copia a fost efectuată în Moldova.

Principala trăsătură fonetică a textului este rotacizarea sunetului n intervocalic la cuvintele de origine latină (de ex. bire, buru. demâreaţa), iar lexicul prezintă o serie de cuvinte disparute din limba actualî sau putin cunoscute.

Acestea sunt de origine latină (de ex. adăsta, a aştepta; agru, câmp, pământ cultivat; fur, hoţ; lucoare, strălucire; vărgură , fecioară; vie, a trăi, a locui), slavă (besedui, a sta de vorbă; dosădi, a insulta; zborişte, loc de întrunire) sau maghiară (feleleat, mărturie, răspuns; fulgu, prizonier, tar, încărcătură).

codex

Carte în manuscris, în special din Scriptură, literatură veche sau anale.

Cel mai vechi tip de manuscris relativ asemănător unei cărţi moderne (adică o colecţie de pagini legate), codexul a înlocuit sulurile de papirus şi tăbliţele cerate.

Acesta prezenta o serie de avantaje, putând fi deschis la orice pagină sau capitol din text, permiţând scrierea atât pe faţă, cât şi pe verso şi putând conţine texte lungi. Cel mai vechi exemplar de codex grecesc păstrat este Codex Sinaiticus (sec. IV d.Hr.), un manuscris biblic. Codexul a fost dezvoltat separat si de mezoamericanii precolumbieni după 1000 d.Hr.

codependenţa

Formă extremă de dependenţă a une persoane faţă de o alta care suferă de o adicţie.

Printre caracteristicile des întâlnite se numără respectul de sine scăzut combinat cu nevoia acută de a primi aprobarea celuilalt. Deşi nu este un diagnostic psihiatric oficial, codependenţa este un sindrom psihologic observat la rudele sau partenerii alcoolicilor sau ai dependenţilor de droguri.

codeină

Compus heterociclic, alcaloid natural care se găseşte în opiu, folosit în medicina pentru calmarea tusei şi ca analgezic.

Din punct de vedere chimic este metilmorfina, eter metilic al morfinei, un alcaloid de tip fenantren; efectul codeinei este mai slab decât cel al morfinei şi este mai puţin probabil să producă dependenţă.

William Coddington

(1601, Boston, Lincolnshire, Anglia – 01.11.1678, Rhode Island)

Guvernator de colonie americană şi disident religios.

Fiind funcţionar superior la Massachusetts Bay Co., a emigrat în colonia New England în 1630 şi a activat în legislativul colonial. Fiind adept al lui Anne Hutchinson, a fost obligat să plece din Massachusetts pe insula Aquidneck (Rhode Island), unde a pus bazele unor asezari la Portsmouth şi Newport.

Deşi a sperat sa poata menţine Aquidneck ca o colonie separată, în 1644 aceasta a fost alipită plantaţiei Providence aparţinând lui Roger Williams.

Cod genetic

Secvenţă de nucleotide din structura ADN şi ARN care determină ordinea aminoacizilor în secvenţa din proteine.

Sinteza proteică este dirijată de molecula de ARN-mesager sintetizată, pornind de la structura moleculei de ADN. Grupul de trei nucleotide adiacente alcătuiesc o unitate numită codon; fiecare codon codifică un singur aminoacid.

Există 64 posibili codoni, dintre care 61 coordonează sinteza a 20 de aminoacizi care alcătuiesc proteinele. Deoarece majoritatea celor 20 de aminoacizi esenţiali sunt codificaţi de mai mult de un codon, codul genetic este degenerat.

Considerat, în trecut, identic pentru toate formele de viaţă, s-a dovedit recent că există mici diferenţe în codul genetic al anumitor organisme şi în mitocondriile unor eucariote.

cod de legi

Colecţie sistematica de principii legale şi de drept.

Cele mai vechi fragmente dintr-un altfel de cod datează din cca 2400 I.Hr şi au fost găsite în oraşul antic Elba. Cel mai bine cunoscut cod antic este Codul lui Hammurabi. Documentele legale romane au apărut în secolul VI d. Hr.. În Evul Mediu şi în epoca modernă au fost ăncercate doar compilaţii locale sau provinciale.

Primul cod naţional reprezentativ a fost Codul lui Napoleon, urmat de codurile germane, eleveţiene şi japoneze.  În ţările în care justiţia funcţionează după sistemul legii comune, precum Anglia şi SUA, codurile de legi au fost în mod tradiţional mai puţin importante decât reproducerile deciziilor date de instanţe, deşi în sec. XX s-au realizat coduri de legi semnificative (de ex. Codul SUA, Codul Comercial Uniform). Vezi şi drept civil.

cod de bare

Serie de bare paralele de diferite grosimi, care se folosesc pentru introducerea unor informaţii într-un sistem computerizat, în vederea identificării obiectului pe care apare imprimat codul.

Grosimea barelor şi spaţiile dintre bare reprezintă informaţia binară care poate fi citită de un scanner optic (cu laser) care face parte din sistemul computerizat. Codificarea este folosită în multe domenii care ţin de fabricaţie şi comerţ, printre care inventarierea şi sistemele de urmărire a mărfurilor. Codurile de bare imprimate la supermarket sau la alte magazine sunt acelea ale Codului Universal de Produse (CUP),