Aleksandru I în rusă Aleksandr Pavlovicl

(23.12.1777, St. Petersburg, Rusia -01.12.1825, Taganrog)

Ţar al Rusiei (1801-1825).

A devenit ţar în 1801, după asasinarea tatălui său, Pavel I. Împreună cu sfătuitorii săi, a corectat multe dintre nedreptăţile domniei precedente, însă nu a reuşit să obţină abolirea serbiei. În timpul războaielor napoleoniene, a luptat împotriva lui Napoleon, dar l-a şi susţinut, din când în când, contribuind la formarea coaliţiei care, în final, l-a învins.

A participat la Congresul de la Viena (1814-1815) şi a format Sfânta Alianţă (1815). După moartea sa subită, în 1825, s-a născut o legendă conform căreia acesta s-ar fi retras, pur şi simplu, într-un loc de odihnă în Siberia.

Publicat în A

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *