Alge

Organisme acvatice şi fotosintetizatoare care nu permit o definire precisă.

Ele variază ca mărime, de la microscopicele flagelate Micromonas până la uriaşa algă marină brună, iarba de mare (varec), care ajunge la o lungime de 60 m. Algele produc o mare cantitate din oxigenul planetei, servesc drept hrană de bază pentru aproape toată fauna acvatică şi sunt sursa unor produse alimentare şi industriale, inclusiv produse petroliere. Pigmenţii lor fotosintetici sunt mai variaţi decât ai plantelor, iar celulele lor au caracteristici care nu se întâlnesc la alte plante şi animale. Clasificarea algelor se schimbă rapid, odată cu descoperirea de noi informaţii taxonomice. Pe baza moleculelor de pigmenţi din cloroplastele lor, în trecut algele au fost clasificate în trei grupuri majore: alge marine roşii, alge brune şi alge verzi.

Astăzi, sunt recunoscute mult mai multe grupuri, fiecare având în comun un set de tipuri de pigmenţi. Algele nu sunt strâns înrudite între ele, din punctul de vedere al evoluţiei.

Anumite grupuri pot fi deosebite de protozoare şi ciuperci numai prin prezenţa cloroplastelor şi prin capacitatea de a realiza fotosinteză, având astfel o relaţie evolutivă mai strânsă cu protozoarele şi cu ciupercile, decât cu alte alge. Algele sunt frecvent prezente şi pe pietrele de râu, pe care formează un strat de mâzgă verde sau în piscine şi bălţi, sub forma unei pelicule verzui. Folosirea algelor este probabil la fel de veche precum omenirea, iar multe specii sunt consumate de către populaţiile zonelor de coastă.

Publicat în A

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *