bâlbâială sau disfemie

Deficienţă de vorbire ce afectează ritmul şi fluenţa vorbirii, cu repetarea involuntară a sunetelor sau silabelor si blocarea intermitentă sau prelungirea sunetelor, silabelor şi cuvintelor.

Bâlbâiţii au constant probleme de pronunţare a cuvintelor care încep cu consoane, a primelor cuvinte din propoziţii şi a cuvintelor plurisilabice. Disfemia este determinată psihologic, nu fiziologic, tendinţa de manifestare apărând la copiii obligaţi să vorbească fluent în public.

Pe vremuri, bâlbâiţii erau supuşi la eforturi chinuitoare pentru a se corecta. În prezent, se ştie că aproape 80% se vindecă fără tratament, de regulă până la începutul vieţii adulte. Vindecarea poate surveni ca urmare a dobândirii respectului pentru propria persoană, a acceptării problemei prin relaxare. Vezi şi logopedie.

Publicat în B

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *