extrudare

Procedeu prin care metalul sau alt material este trecut printr-o serie de matriţe, pentru a se obţine formele dorite.

Foarte multe obiecte din ceramică sunt fabricate prin extrudare, deoarece procesul permite o producție eficientă, în ritm continuu. În extrudarea cu ajutorul unei prese, folosită în producția comercială, un burghiu împinge continuu printr-un orificiu materialul plastic de alimentare, astfel încât rezultă forme simple, precum vergele sau ţevi cilindrice, bare rectangulare compacte sau goale pe dinăuntru şi plăci lungi.

În prelucrarea metalelor prin extrudare, un bloc de metal este modelat într-o serie de piese cu aceeaşi secţiune transversală, forţând blocul să treacă prin orificiul unei matriţe; aluminiul se prelucrează uşor prin extrudare. Foile de aluminiu astfel obţinute se folosesc la realizarea panourilor opace şi a ramelor pentru ferestre.

Extremadura sau Estremadura

Regiune istorică şi comunitate autonomă în partea central-vestică a Spaniei.

Suprafaţă: 41 634 kmp; 1 058 503 loc (2001).

Centrul administrativ: Mérida.

Regiunea cuprinde provinciile de SV Cáceres şi Badajoz. În timpul recuceririi creştine a Peninsulei Iberice, numele Extremadura a fost folosit pentru a desemna zonele din afara teritoriului maur.

Începând cu sfârşitul Evului Mediu, termenul a desemnat cam aceeaşi suprafaţă pe care o denumeşte în prezent. Terenul este divizat în latifundii (mari proprietăţi); se cultivă mai ales grâu, struguri şi măsline.

extrădare

Procedură prin care un stat îi cere altui stat să expulzeze o persoană aflată sub urmărire penală, persoană care nu are statut de azilant politic şi care urmează să fie judecată conform legilor statului solicitant.

În statele federale, extrădarea se face pe baza unor acte de extrădare, iar între naţiuni diferite se realizează în virtutea unor tratate. Anumite reguli de extrădare sunt comune mai multor ţări. Majoritatea refuză să-şi extrădeze propriii cetăţeni. În general, statele recunosc dreptul la azil politic.

În virtutea solidarității internaționale pentru combaterea criminalităţii, cele mai multe state se declară gata să coopereze pentru a-i aduce pe infractori în faţa justiţiei.

extorcare

Pretindere ilegală a unei sume de bani sau a unei proprietăţi, prin intimidare sau prin abuz de autoritate.

Poate lua forma unor ameninţări cu violenţa fizică, a urmăririi sau defăimării publice. Din punctul de vedere al statutului juridic, unele forme de amenințare, în special cele scrise, sunt numite șantaj. Vezi şi mituire

extincţie

Moarte sau dispariţie a unei specii.

Survine când o specie nu se mai reproduce la nivelul de înlocuire. Majoritatea extincţiilor din trecut au avut loc din cauza schimbărilor din mediu la care speciile condamnate fie nu au fost capabile să se adapteze, fie s-au adaptat profund, transformându-se în specii noi.

Impactul activităţilor umane asupra mediului înconjurător, prin vânătoare şi prin restrângerea sau distrugerea habitatului, a devenit principalul factor al extincţiilor plantelor şi animalelor.

expresionism abstract

Mişcare în pictura americană care a început la sfârşitul anilor 1940.

Dezvoltarea mişcării a fost influenţată crucial de operele lui Arshile Gorky şi Hans Hofmann şi de numeroşi artişti europeni de avangardă care au imigrat în SUA la sfârşitul anilor 1930 şi începutul anilor 1940. Mişcarea a început cu lucrările lui Jackson Pollock şi Willem de Kooning, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950.

Alţi artişti asociaţi stilului sunt Franz Kline, Mark Rothko Clyfford Still, Philip Guston, Helen Frankenthaler, Barnett Newman, Adolf Gottlieb, Robert Motherwell, Lee Krasner şi Ad Reinhardt. Mişcarea a cuprins mai multe stiluri, împărtăşind aceleaşi caracteristici.

Lucrările erau de obicei abstracte (reprezentau forme care nu se găsesc în lumea naturală); ele puneau accent pe libertatea de expresie emoţională, pe tehnică şi execuţie; prezentau o suprafaţă unică, nediferenţiată, o reţea sau o altă imagine într-un spaţiu nestructurat; pânzele erau de dimensiuni mari, pentru a intensifica efectul vizual şi pentru a sugera monumentalitate şi putere.

Mişcarea a avut un mare impact asupra artei americane şi europene din anii 1950, marcând schimbarea centrului de creaţie al picturii moderne de la Paris la New York. Vezi şi artă abstractă, automatism.

expresionism

În artele plastice, stil în care artistul reprezintă emoţiile subiective provocate de lucruri sau evenimente, şi nu realitatea obiectivă.

Acest deziderat este realizat prin distorsionarea şi exagerarea formelor şi cu ajutorul culorilor vii sau violente. Originile sale pot fi identificate în lucrările lui Vincent van Gogh, Eduard Munch şi James Ensor.

În 1905, curentul a asimilat un grup de artişti germani, cunoscut sub numele Die Brücke; lucrările acestora au influenţat artişti precum Georges Rouault, Chaim Soutine, Max Beckmann, Käthe Kollwitz şi Ernst Barlach. Sunt consideraţi expresionişti şi artiştii din grupul Der Blaue Reiter.

După Primul Război Mondial, expresionismul a fost curentul dominant în Germania. Expresioniştii marcanţi ai perioadei postbelice sunt George Grosz şi Otto Dix. Valențele emoționale ale stilului au fost preluate şi de alte curente artistice din sec XX. Vezi şi expresionism abstract.

explozie solară

Strălucire bruscă şi intensă a unei mici părţi din suprafaţa Soarelui, întâlnită adesea în apropierea unui grup de pete solare.

Se dezvoltă în câteva minute şi poate dura câteva ore, eliberând raze X intense şi fluxuri de particule energetice. Se pare că are legătură cu schimbările de la nivelul câmpurilor magnetice ale Soarelui din timpul ciclului solar.

Particulele eliberate necesită o zi sau două pentru a ajunge la Pământ, unde pot perturba comunicațiile radio şi crea aurore polare sau pot expune astronauţii la radiaţii.

explozibil

Substanţă sau dispozitiv care poate produce un volum de gaz ce se dilată rapid într-o perioadă extrem de scurtă.

Explozibilele mecanice bazate pe o reacţie fizică (de ex. supraîncărcarea unui recipient cu aer comprimat până la explozia acestuia) sunt folosite rareori, excepţie făcând domeniul minier. Explozibilele nucleare (vezi armă nucleară) utilizează fie fisiunea nucleară, fie fuziunea nucleară. Explozibilele chimice sunt de două tipuri: explozibile care detonează (de mare putere) (de ex. TNT, dinamită), se descompun foarte repede şi dezvoltă o presiune ridicată; explozibile de deflagraţie (de mică putere) (de ex. praful de puşcă, pulberea fără fum), care ard repede şi produc o presiune relativ mică.

Primele sunt declanşate de o flacără, o scânteie sau de un impact; celelalte necesită un detonator şi uneori un amplificator. Explozibilele moderne de mare putere folosesc un amestec de nitrat de amoniu şi păcură sau o suspensie de apă.

Explorer

Cea mai mare serie (55 la număr) de nave spaţiale americane fără echipaj, lansate în perioada 1958-1975.

Explorer 1, primul satelit trimis pe orbită de către SUA, a descoperit cea mai apropiată centură de radiaţii Van Allen. Alte exemple cunoscute din această serie sunt Explorer 38 (1968), care a măsurat surse radio galactice şi a studiat frecvenţele joase din spaţiu, şi Explorer 53 (1975), care a explorat sursele de raze X din interiorul şi din afara galaxiei Calea Lactee.