Numa Denis Fustel de Coulanges

(18.03.1830, Paris, Franţa – 12.09.1889, Massy)

Istoric francez.

A avut o carieră strălucită ca profesor la Universitatea din Strasbourg (1860-1870), iar mai târziu i s-au oferit şi alte posturi academice. A subliniat importanța obiectivității şi lipsa de credibilitate a surselor secundare, elemente care au devenit doctrine de bază ale istoriografiei moderne, iar accentul pe care l-a pus pe utilizarea documentelor contemporane a dus la valorificarea la maximum a arhivelor naționale franceze în sec. XIX.

Majoritatea lucrărilor sale, printre care Cetatea antică (La cité antique, 1864) şi Gallia romană (La Gaule romaine, 1891), au ca temă Gallia romană şi invaziile germanice în Imperiul Roman.

Johann Heinrich Füssli

(07.02.1741, Zurich, Elveția – 16.04.1825, Londra, Anglia)

Pictor şi critic de artă britanic de origine elvețiană.

Fiu al unui pictor portretist, a studiat teologia, arta şi istoria artei. În 1764 a plecat din Zurich şi s-a stabilit la Londra. Sprijinit de Sir Joshua Reynolds, a plecat în Italia în 1770, unde şi-a petrecut opt ani din viață. Când s-a întors în Anglia, s-a remarcat prin lucrările expuse la Academia Regală, printre care s-a numărat şi cea mai cunoscută operă a sa, Coșmarul (The Nightmare, 1781).

Subiectele abordate erau în general de inspirație literară, reprezentările sale întruchipând fantezii macabre şi grotești. În 1790 a fost ales membru cu drepturi depline al Academiei şi între 1799 şi 1805 a fost profesor al acestei instituții.

fus şi rotița fusului

Cel mai vechi dispozitiv de tors fire sau fibre.

Torcătoarea dă drumul fusului să cadă pentru a trage fibrele, în timp ce rotița fusului se învârtește pentru a asigura răsucirea necesară. Fusul şi rotița fusului au fost înlocuite cu roata de tors.

furuncul sau furunculoză

Inflamație purulentă a foliculilor firelor de păr ca urmare a unei infecții cu un stafilococ.

Este dureros şi tare la palpare. Vindecarea necesită stoarcerea puroiului. Furunculul apare în zone ale corpului care sunt expuse la frecare. Un urcior este un furuncul format la baza ochiului. Furunculele se pot produce prin scărpinarea unei suprafețe de piele deja inflamate, introducându-se stafilococi la baza foliculului de păr. Tratamentul necesită păstrarea unei igiene corecte în zona afectată şi protejarea acesteia de alte infecții.

Cazurile severe se tratează cu antibiotice.

Wilhelm Furtwängler

(25.01.1886. Berlin, Germania – 30.11.1954, lângă Baden-Baden, Germania de Vest)

Dirijor şi compozitor german.

A luat lecții particulare de compoziție cu Joseph Rheinberger (1839-1901) şi a debutat în 1906. Te Deum compus de el (1910) i-a asigurat recunoaşterea drept compozitor, iar în 1917 a devenit dirijor secund la Berlin, fiind supranumit “miracolul Furtwängler”.

A fost succesorul lui Richard Strauss la Opera de Stat din Berlin şi al lui Arthur Nikisch (1855-1922) la Leipzig Gewandhaus şi la Filarmonica din Berlin, numele său fiind legat în special de muzica lui Ludwig van Beethoven şi a lui Richard Wagner.

Deși a fost criticat pentru că a rămas în Germania în timpul regimului nazist, nu a fost un susținător al regimului, ci a continuat să promoveze muzica modernă şi a ajutat muzicieni evrei să părăsească Germania. A fost oficial exonerat de complicitatea cu regimul nazist, însă ostilitatea publică l-a urmărit ani de-a rândul.

furtună

Tulburare atmosferică violentă, de scurtă durată, aproape întotdeauna asociată cu nori cumulonimbus şi însoțită de tunete şi fulgere.

Asemenea furtuni generează de obicei vânturi puternice, cantități însemnate de ploaie şi, ocazional, grindină sau tornade. Sunt întâlnite aproape în orice parte a lumii, fiind mai rare în regiunile polare.

furtunar

Denumire comună pentru cele cca 85 de specii (din ordinul Procellariiformes, familia Procellariidae) de păsări de mare cu aripi lungi; au obiceiul lor de a plana, cu aripile într-o poziție rigidă, pe deasupra valurilor.

Exemplarele tipice ale acestei păsări sunt indivizii incluşi în cele 12-17 specii de Puffinus cu penaj maro-gâlbui, zvelte, având o lungime de 35-65 cm. Aceste păsări își fac cuibul în scobiturile stâncilor de pe insulele aflate departe de mal şi pe dealurile de coastă din Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, precum şi aproape peste tot în Oceanul Pacific.

O colonie poate fi formată din sute de mii de perechi; în timpul nopţii, când adulţii se strigă unii pe alţii şi ies din cuiburile lor, larma este asurzitoare.

furt

În drept, infracțiune care constă în a lua proprietatea ori serviciile altcuiva fără consimțământul acestuia.

În cele mai multe sisteme de legi, furtul include delictele de hoție, jaf şi efracție.

Hoția este delictul care constă în a lua bunurile cuiva cu intenția de a le păstra. Furtul unor valori importante este considerat o infracțiune gravă, în timp ce furtul unor obiecte de mică valoare este un delict minor. Același principiu se aplică în cazul furtului de bunuri, mari sau mici, care nu include neapărat luarea cu sine a acestora şi se poate referi la furtul de servicii.

Jaful este o formă gravă de furt care implică şi uzul sau amenințarea cu violența asupra victimei, în prezența acesteia. Efracția se defineşte ca pătrunderea forţată în interiorul proprietăţii cuiva cu intenţia de a comite o infracţiune în incinta respectivă.

Două infracţiuni care se disting de obicei de furt sunt delapidarea şi frauda.

furnizor de servicii internet – /internet service provider (ISP)/

Companie care oferă servicii şi conectare la internet persoanelor fizice şi juridice.

În schimbul unei taxe lunare, companiile ISP le permit utilizatorilor de computere să se conecteze la site-ul lor (vezi transmitere de date), oferindu-le un nume de conectare (log-in name) şi o parolă. Pot oferi şi pachete de software (cum ar fi browserele), conturi de e-mail şi un site web personal sau o pagină de bază.

Furnizorii de servicii de internet pot găzdui site-uri de web pentru firme sau pot construi astfel de site-uri. Companiile ISP sunt conectate între ele prin puncte de acces la rețea, elemente de bază ale rețelei publice de internet.

furnir

Placă foarte subțire din lemn colorat (mahon, abanos sau lemn de trandafir) sau dintr-un material prețios (fildeș sau carapace de țestoasă) cu model decorativ şi aplicată pe suprafața unei piese de mobilier.

Deși furniruirea era practicată în Antichitatea clasică, utilizarea acestui procedeu a încetat în Evul Mediu. A reapărut în sec. XVII, când a atins apogeul în Franța, de unde s-a răspândit în alte țări europene, îndemânarea deosebită cerută de furniruirea artistică este foarte bine reprezentată în sec. XVIII şi la începutul sec. XIX, când Thomas Chippendale, George Hepplewhite şi Thomas Sheraton au folosit furnirul din mahon şi lemn lucios.

La mijlocul sec. XIX, apariţia fierăstraielor mecanice a făcut posibilă fueniruirea produselor de serie, pentru a le acoperi defectele care apăreau la fabricarea mobilierului ieftin.