înțeles

În filozofie, sens al unei expresii lingvistice, prin contrast cu referentul ei.

De exemplu, expresiile „luceafărul de dimineață” şi „luceafărul de seară” au sensuri diferite, deşi au acelaşi referent (Venus). Unele expresii au înţeles, dar nu au referenţi („actualul rege al Franţei”), sau au referenți, dar nu au înţeles („acela/aceea”).

Înțelesul convențional al unei expresii poate fi diferit de ceea ce persoana care foloseşte acea expresie vrea să spună, atunci când o utilizează în anumite circumstanțe; acesta este şi cazul comparațiilor, al afirmațiilor ironice şi al afirmațiilor care exprimă anumite „implicaţii conversaţionale”.

De exemplu: „Ea a intrat în casă şi l-a împușcat” implică faptul că ea l-a împuşcat în casă după ce a intrat în casă, deşi acest lucru nu este menţionat literal în frază; „John are trei copii” implică faptul că John nu are mai mult de trei copii, deşi în propoziţie nu este precizat acest lucru.

Printre alte aspecte nonliterale ale înţelesului se numără posibilitatea de a realiza diferite „acte de vorbire” (vezi teoria actelor de vorbire); de ex., formulată în circumstanțe potrivite, propoziția „Te botez Iosif Stalin” reprezintă actul de botez al unei nave, iar propoziția „îmi este frig” reprezintă o cerere să se închidă fereastra. Vezi şi pragmatică, semantică.

înțelegere viatică

Acord prin care poliţa de asigurare de viaţă a unui bolnav incurabil este vândută pentru a obţine fonduri în timp ce asiguratul este încă în viaţă.

Cumpărătorul, de obicei o companie de investiţii, îi oferă pacientului o sumă între 50 şi 80% din valoarea poliţei, plăteşte primele şi primeşte valoarea poliţei la moartea pacientului.

Această înțelegere (în latină, viaticum, merinde pentru o zi) a apărut în anii 1980, când bolnavii de SIDA aveau de plătit facturi medicale ridicate şi polițe de asigurare suficient de mari să le acopere, dar ale căror fonduri nu erau disponibile până la moartea lor.

înțelegere

În drept, compromis sau acord între părțile aflate în litigiu pentru a aranja problemele ce generează disputa dintre ele, cu scopul de a respinge şi de a încheia litigiul.

În general, ca rezultat al înțelegerii, continuarea acţiunii este oprită. Totuși, părţile pot include termenii înţelegerii într-un act de consimțământ, înregistrat de către Curte. Astăzi, multe procese fie sunt retrase, fie se încheie printr-o înțelegere.

înțelegere

Act sau capacitate de a pricepe o informație cu ajutorul intelectului.

Termenul se folosește adesea în strânsă legătură cu testele de măsurare a capacității de înțelegere a unui text scris şi de aptitudini lingvistice, deși există şi alte aptitudini care pot fi examinate (de ex. raționamentul matematic).

Specialiștii în aplicarea şi interpretarea unor astfel de teste se numesc psihometricieni (vezi psihometrie) sau specialiști în psihologia diferențială.

Vezi şi dislexie, lateralitate, testare psihologică, vorbire.

întunecare centru-bord

Descreștere treptată a strălucirii observabile în astrofizică a discului unei stele, de la centru spre margine.

Acest fenomen, evident în fotografiile Soarelui, se produce din cauză că temperatura atmosferei solare se mărește odată cu adâncimea. Privind centrul Soarelui, un observator vede straturile cele mai adânci şi fierbinți, care emit cea mai multă lumină. La margine simt vizibile doar straturile superioare, mai reci, care produc mai puțină lumină.

Observațiile asupra întunecării solare centru-bord sunt folosite pentru a aprecia structura de temperatură a atmosferei solare.

întrupare

Doctrină creștină fundamentală potrivit căreia Dumnezeu a devenit om prin Iisus, fiul său si cel de-al doilea membru al Sfintei Treimi.

În persoana lui Iisus, natura umană se întrepătrunde cu cea divină, fără a se schimba sau a-şi pierde din importanță. Complexitatea acestei doctrine a generat diverse erezii, dintre care unele negau natura divină a lui Iisus, iar altele pe cea umană. Pentru credincioșii ortodocși, conflictul a fost stins prin Conciliul de la Niceea (325 d.Hr.) şi cel din Calcedon (451 d.Hr.).

întreg

Număr pozitiv sau negativ cu valoare întreagă sau 0.

Numerele întregi sunt generate prin numărare consecutivă: 1, 2, 3,… şi prin operația de scădere. Când un astfel de număr este scăzut din el însuşi, rezultatul este zero. Când un număr mai mare este scăzut dintr-un număr mai mic, rezultatul este un număr întreg negativ.

În acest fel, fiecare întreg poate fi derivat din numerele consecutive, rezultând un set de numere obținute prin operația de scădere (vezi teoria grupurilor).

Întâmpinarea Domnului sau (popular) Stretenie (sărbătorită pe 2 februarie)

În biserica creștină, sărbătoare a aducerii la templu a pruncului Iisus şi a curățirii postnatale a Fecioarei Maria în templu, potrivit legii iudaice.

Biserica Ortodoxă o numește Hypapante (întâlnirea), referindu-se la faptul că Iisus s-a întâlnit aici cu Simion, care avusese o viziune în care i s-a comunicat că nu va muri până ce nu îl va întâlni pe Mesia.

Sărbătoarea este pentru prima dată atestată documentar în Ierusalim la sfârșitul sec. IV d. Hr.; obiceiul de a o celebra cu lumânări aprinse datează de la mijlocul sec. V d.Hr. Sărbătoarea populară nereligioasă Ziua Ursului (numită Ziua Cârtiței la popoarele anglo-saxone) s-a dezvoltat, în parte, din tradiția medievală conform căreia anumite animale îşi întrerupeau hibernarea în această zi.

Însoțitorii Profetului în arabă Sahaba sau Ashab

Adepți ai lui Mahomed care au avut contact personal cu el, inclusiv orice musulman care l-a văzut. Ca martori oculari, ei sunt cele mai importante surse pentru Hadith. Musulmanii sunniți consideră ca primii patru califi (dintre cei zece discipoli cărora Mohamed le-a promis Paradisul) sunt cei mai importanți.

Musulmanii șiiți nu-i respectă pe însoțitori, pe care îi consideră vinovați de pierderea califatului de către familia lui Ali.

înot sincron

Formă de înot în care mișcările unuia sau ale mai multor înotători se sincronizează cu un acompaniament muzical, astfel încât formează în apă modele în mișcare.

Acest sport a apărut în SUA în anii 1930 şi a fost introdus în cadrul sporturilor olimpice (numai formele cu umil sau doi participanți), în 1984; în 1996, regulile au fost schimbate, astfel încât au fost admise numai echipe de opt femei. Echipele sunt apreciate în funcţie de mișcările obligatorii şi de cele opționale.