Fra Filippo Lippi

(1406, Florența – 08/10.10.1469, Spoleto, Statul Papal)

Pictor italian.

În 1421 a devenit călugăr carmelit la Santa Maria del Carmine din Florența, unde Masaccio avea să înceapă în scurt timp decorarea cu fresce a Capelei Brancacci. Lippi însuși a pictat fresce în biserică, sub influența lui Masaccio, apoi a părăsit mănăstirea (1432).

În 1434, se găsea în Padova, însă s-a întors la Florența în 1437, sub protecția familiei Medici, fiind ales să execute lucrări pentru biserici şi așezăminte religioase. Picturile sale Madona cu Pruncul (1437) şi Buna Vestire (cca 1442) prezintă un stil matur, caracterizat prin căldura cromatică și atenția asupra efectelor decorative.

Unii critici de mai târziu au văzut în Lippi un spirit narativ care a reflectat viața epocii sale și a tradus în termeni cotidieni idealurile Renașterii timpurii. În 1456, în timpul unei lucrări la un așezământ clerical din Prato, a fugit cu una dintre călugărițe, Lucrezia Buti.

Cuplul a fost ulterior dezlegat de legămintele de călugărie ale fiecăruia şi li s-a permis să se căsătorească, din această căsătorie născându-se pictorul Filippino Lippi. Fostul călugăr carmelit s-a întors adesea la Prato, iar frescele din catedrală sunt printre cele mai mari realizări ale sale.

Publicat în L

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *