Homo erectus – (în latină, omul în picioare)

Fosile europene

Deși s-a recunoscut de ceva timp faptul că Africa şi Asia au fost populate de cel puțin o formă de H. erectus, situația din Europa este mai puțin clară. Una dintre cele mai vechi fosile de humanoid european este o mandibulă izolată (falca inferioară) cu dinți, descoperită în 1907 într-o groapă de nisip, la nord de Mauer, Germania, lângă Heidelberg.

Datând acum cca 500 000 de ani, aceasta a primit o mulțime de nume de-a lungul anilor, dar relația sa exactă cu alte fosile rămâne incertă, în parte deoarece nu a fost găsit şi craniul aferent. Unii cercetători consideră că mandibula din Mauer aparţine unui H. erectus. Deși vârsta sa este, poate, comparabilă cu cea a humanoizilor străvechi din Zhoukoudian, China, acest model european prezintă caracteristici structurale mai moderne decât maxilarele din Asia şi Africa ale lui H. erectus.

Semnificația exactă a acestor caracteristici ale maxilarului Mauer este încă în curs de dezbatere, iar unii o consideră o specie separată (H. heidelbergensis), care este puțin mai avansată anatomic decât populațiile africane şi asiatice. O altă fosilă, care ar putea fi grupată cu mandibula din Mauer, este o tibie descoperită în 1993, în timpul săpăturilor de la Boxgrove, West Sussex, Anglia.

Mai multe dovezi convingătoare ale prezenței lui H. erectus în Europa au venit din Ceprano, în centrul Italiei, unde un craniu fără faţă a fost găsit în 1994. Depozitele de lut care îl înconjurau nu conţin material vulcanic, care este databil direct, însă fosila este probabil puţin mai veche decât mandibula de la Mauer. Individul din Ceprano prezintă arcade grele unite, cutie craniană căzută, craniul înclinat din spate şi oase craniene groase, caracteristice lui H. erectus.

Alte fosile importante au fost recuperate din sudul Caucazului, din Georgia. Săpăturile din satul medieval Dmanisi au scos la iveală în 1991 o falcă şi un set complet de dinți. Descoperit împreună cu oase de animale şi unelte de piatră brută, acest specimen a fost comparat cu H. erectus şi este mult mai vechi decât rămășițele de la Mauer sau Ceprano.

În 1999 au fost descoperite încă două cranii în același sit. Aceste specimene bine conservate confirmă prezența lui H. erectus la granița cu Europa şi par să semene cu fosilele din siturile Koobi Fora din Kenya. Datați 1,7 m.a.u., humanoizii din Dmanisi sunt printre cele mai vechi fosile cunoscute în afara Africii şi pun direct problema modului în care a evoluat H. erectus şi cum s-a răspândit în Paleolitic.

Publicat în H

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *