limbă

În anatomie, organ musculos aflat în cavitatea bucală; are rol important în procesul mestecării, băutului și înghițirii, iar mișcările sale complexe dau formă sunetelor vorbirii.

Suprafața vârfului său este alcătuită din mii de protuberanțe (papile). Receptorii gustului (mugurii gustativi) se află în interiorul papilelor şi sunt sensibili la patru gusturi de bază: dulce, sărat, acru, amar. Anumite gusturi sunt influențate de simțul mirosului. Aspectul limbii (de ex. stratificat sau roșu) poate da indicații despre anumite boli ale altor organe.

Printre bolile limbii se numără cancerul (adesea cauzat de tutunul de mestecat), leucoplachia (pete albe), infecții fungice şi deficiențele congenitale. Diverse animale folosesc limba pentru funcții variate: de ex., broaștele au o limbă alungită adaptată pentru a prinde prada, limba șerpilor colectează şi transferă mirosurile spre o structură senzorială pentru a-i ajuta să localizeze prada, iar pisicile îşi folosesc acest organ pentru a se spăla.

Publicat în L

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *