logos

(în greacă, cuvânt, rațiune, plan)

În filozofia greacă şi în teologie, rațiune divină care ordonează universul, dându-i formă şi înțeles.

Conceptul se întâlnește în scrierile lui Heraclit (sec. VI î.Hr.), dar şi în sistemele filozofice şi teologice persane, indiene şi egiptene. Ocupă un rol central în teologia creştină, în cadrul căreia este folosit pentru a descrie rolul lui Iisus ca principiul divin, activ în crearea şi orânduirea cosmosului, precum şi în revelarea planului divin al mântuirii.

Acest lucru este afirmat cel mai clar în Evanghelia lui Ioan, care îl identifică pe Hristos cu Cuvântul (Logos) întrupat.

Publicat în L

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *