mamifer

Denumire comună pentru reprezentanții unei clase de vertebrate (Mommalia), cu sânge cald şi patru membre (cu excepția unor specii acvatice), deosebite de alte clase de cordate prin glandele care secretă lapte, la femele, şi prin prezența părului în unele stadii de dezvoltare.

Printre alte caracteristici unice se numără maxilarul articulat direct la craniu, auzul realizat cu ajutorul osiculelor din urechea medie, diafragmă musculară care separă cavitățile toracică şi abdominală şi eritrocite mature anucleate. Mamiferele diferă ca dimensiune, de la micul chițcan la enorma balenă-albastră. Monotremele (ornitorincul şi echidna) depun ouă; toate celelalte mamifere nasc pui vii. Nou-născuții marsupiale îşi încheie dezvoltarea în afara uterului, uneori într-o structură asemănătoare unui buzunar.

Mamiferele placentare (vezi placentă) se nasc într-un stadiu de dezvoltare relativ avansat. Primele mamifere datează din Triasicul târziu (care s-a încheiat cu 206 m.a.u.); strămoșii lor cei mai apropiați au fost reptilele terapside.

Timp de 70 de milioane de ani, mamiferele au fost animalele dominante în ecosistemele terestre, consecință datorată a doi factori principali: marea adaptabilitate comportamentală dată de capacitatea mamiferelor tinere de a învăța de la cele în vârstă (consecință a dependenței de mamă pentru hrana) şi adaptabilitatea fizica la o gamă largă de condiții climatice datorită condițiilor asigurate de homeotermie.

Vezi şi carnivor; cetaceu; erbivor; insectivor; omnivor; primat; rozător.

Publicat în M

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *