Salvador (Felipe Jacinto) Dalf (y Domenech)

(11.05.1904, Figueras, Spania – 23.01.1989, Figueras)

Pictor, sculptor, designer şi gravor spaniol.

A studiat la Madrid şi la Barcelona, apoi s-a mutat la Paris, unde, spre sfârşitul anilor 1920, după ce a citit scrierile lui Sigmund Freud despre semnificaţia erotică a imaginilor produse de subconştient, s-a alăturat suprarealiştilor (vezi suprarealism).

Odată ce Dali şi-a definit metoda, stilul său s-a maturizat foarte repede, iar între 1929-1937 a creat picturile care l-au făcut cel mai cunoscut artist suprarealist din lume. Picturile sale descriu o lume de vis, în care obiectele obişnuite, pictate cu un realism meticulos, sunt juxtapuse, deformate sau metamorfozate în moduri bizare. În cea mai faimoasă lucrare a sa, Persistenţa memoriei (1931), nişte ceasuri se topesc într-un peisaj straniu. împreună cu Luis Bunel a creat filmele suprarealiste Câinele andaluz (Un chien andalou, 1928) şi Vârsta de aur (L’Age d’or, 1930). Exclus din mişcarea suprarealistă după ce a adoptat un stil mai academic, a creat iconografii, bijuterii, design interior şi ilustraţie de carte. Opera sa, extrem de accesibilă, precum şi publicitatea atrasă de excentricitatea, exhibiţionismul şi comportamentul său au făcut din el un om extrem de bogat.

Publicat în D

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *