Virgil Traian Madgearu

(14.12.1887, Galați, România – 27.11.1940, pădurea Snagov, lângă București)

Economist, sociolog şi politician român, membru şi principal teoretician al Partidului Țărănesc şi al Partidul Național Țărănesc (PNŢ).

Şi-a făcut studiile liceale în Galați (1907), apoi a plecat la Universitatea din Leipzig, unde a susținut doctoratul (1911), şi 1a Londra, unde a făcut practică în cadrul unei bănci. Întors în ţară, a devenit profesor la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din București (1916). La propunerea sa, aici a fost înființată Catedra de economie națională (1925), unde a fost profesor, predând apoi şi la Catedra de economie politică (1935).

Este unul dintre cei care au contribuit la structurarea doctrinei țărăniste, în perioada când Partidul Național Țărănesc s-a aflat la guvernare (1928-1931, 1932-1933). În această calitate, a elaborat o teorie economică privind specificul dezvoltării țărilor predominant agrare. În concepția sa, societățile cu un mediu social puternic agrar-țărănesc evoluează pe alte tipare decât cele capitaliste, având la bază forme de organizare economică de tip familial, cu principii specifice legate de profit, salariu sau rentă.

Un concept central era „proprietatea de muncă” a gospodăriilor familiale țărănești, definită prin trăinicie, rezistență, stabilitate şi rentabilitate. Creditul, cooperația şi școala erau considerate factori esențiali pentru sporirea producției agricole țărănești. A militat pentru împroprietărire şi pentru cooperație în agricultură, pentru a scoate țăranul din „izolarea şi ignoranța comercială”.

A contestat, cu argumente, caracterul așa-zis „eminamente agrar” al economiei românești, susținând capacitatea ei de dezvoltare industrială. A susținut necesitatea participării capitalului străin, dar şi folosirea cu preponderență a celui național, arătând că industrializarea este posibilă doar în funcție de necesitățile pieței interne.

În opinia lui, în lipsa unor debușeuri externe, aceasta trebuia dezvoltată pe seama ridicării nivelului de bunăstare a țărănimii. Adversar al Gărzii de Fier, odată cu instalarea guvernului legionar şi ca urmare a măsurilor luate împotriva liderilor țărăniști, din toamna lui 1940, i s-a impus domiciliu forțat. A fost asasinat, în condiții neelucidate, şi descoperit la marginea lacului Snagov.

Deși există teorii care susțin că a fost vorba despre o execuție la comanda liderilor mișcării legionare, moartea sa rămâne înconjurată de mister. Este membru post-mortem al Academiei Române (1990). Lucrări: Despre dezvoltarea economică a României (Zur industriellen Entwicklung Rumäniens, 1911), Țărănismul (1921), Doctrina țărănistă (1923) Revoluția agrară şi evoluția clasei țărănești (1923) Agrarianism, capitalism, imperialism (1936).

Publicat în M

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *